. Pe limba acestui timp nădejdea este tot mai mică,
de ea trebuia să ai grijă că de un talisman,
să-i dăruiești conduri aurii...

.

Ma bucur Doamne, pentru ca pot sa spun: multumesc!
Multumesc, pentru ca pot sa spun: ma bucur...

sâmbătă, 11 iulie 2015

Eiii,ştiu

o singură seară mai aştept,
apoi,
opresc ceasornicul
să nu mai pot măsura destrămarea.
De dincolo de geam
în zadar îmi faci cu mâna
dacă nu treci suspinul la mine!

Pe fiecare perete adun,
tăceri înrămate scrum
câte încap într-o clipă...
sau viaţă?

Mă agit
când văd că vara pleacă.
Rămân în urmă,
deschid cărarea toamnei,
mă îmbracă,
nu uită funda imensă roşie,
să nu mă deoache frica.
Vreau şi un talisman
împotriva...realităţii.
Cu ochelari şi fruntea-nrourată,
văd,
cum mijeşte o altă duminică,
trece nestingherită,
din braţul drept în braţul stâng,
tropotind pe frunze uscate.

Până să ne vedem,
învăţ o nouă zi să plece spre tine,
să pună capăt nopţii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu