. Pe limba acestui timp nădejdea este tot mai mică,
de ea trebuia să ai grijă că de un talisman,
să-i dăruiești conduri aurii...

duminică, 12 iulie 2015

am pregătit asta pentru tine



într-una din nopțile acelea tuciurii
care-și lungeau clipele rele
până-n bocanci
lipește una din fotografiile mele
pe retina ochiului care mă uită
cu ramurile desfrunzite în jur
cu amurgul sângeriu tot mai puternic
iar tu
un oarecare
închide intrarea în tine
să nu dau năvală
ai afla adevărul despre cum dintr-o firavă tulpină
cresc două frunze
atunci
ai respira așa mult încât ai uita să te oprești
timpul ar mări pasul și nu vreau ca tu să mergi mai repede
ai muri
iar bocancii mei s-ar umple de noroi

am rătăcit
sau pierdut
toate duminicile pe care le-am iubit
mi-e teamă că n-o să mai pot ieși
din odaia bocancului împietrit
dar
mai ales mi-e teamă
că n-o să aflăm adevărul nicicând
despre cele două frunze din copacul ars

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu