. Pe limba acestui timp nădejdea este tot mai mică,
de ea trebuia să ai grijă că de un talisman,
să-i dăruiești conduri aurii...

duminică, 12 iulie 2015

te voi suna



să nu-ţi mai aud tânguitul plânset blajin
rostogolindu-mi lacrimile pe stânci
doar pe orizontală
doar acolo unde cordul îşi pierde bătăile fără ecou
o să te sun
să-ţi trimit jarul învelind mâinile în pecetea iubirii veşnice
iar tu
să recunoşti măcar
că  în noi a înviat somnul albului
pentru prima dată
lin
să ne aşezăm pe divanu-i
fulg

am ieşit din mine
cea oarbă şi orfană

-alo
bună dimineaţa
seară

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu