azi de ziua mea

aștept pe alb de gând
să-mi trimiți primăvara
în dar
ca pe o zestre de petale

în zadar

în tolba-ți plină ai petale și mult albastru

dar

nu pentru mine
m-am avântat cu frenezie peste oceanul magiei
unde plecări pline de speranță s-au sfârșit
un naufragiu îmi pune norii în sân

te-am primit oaspete pe divanul lui Maharișhi
ca pe o dimineață senină
mă visam Șeherezada
să-mi pui ofrande la picioare
strălucire-n păr
...tu iubite îmi dai abisuri
șuierul corului nocturn doar seamănă cu cel al dimineților
dar că este adânc și misterios în neputință
în jur se aude alunecarea mătăsoasă a șopârlelor

liliecilor

zădărniciei
 
de ziua mea
cadoul

(efectul unei toane a destinului)

se năruie

are gustul unei toamne
pe harta destinului
 
clipa îngălbenește
tresărirea

din bobocul singur al altarului