e duminică
sub ploi de chihlimbar
despodobit
adăpostul amurgului
se năruie
treci prin simţurile mele subtil
întorci imagini cu faţa în jos
ispite-nlănţuite sar din ele
scutur braţele
temeri cad
sângele face cuib în bujori
frânturi de şoapte mijesc între noi
paşii calcă vorbele bunicii
bătaia inimii are cheia universului
răsăritul
desface în săruturi mierea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu