. Pe limba acestui timp nădejdea este tot mai mică,
de ea trebuia să ai grijă că de un talisman,
să-i dăruiești conduri aurii...

duminică, 12 iulie 2015

îmi sprijin vorbele de colțul inimii tale



 nu mi le mai primești
 citești
 ai întors luna în dungă
 razele pieziș nu mă mai nimeresc
 odată cu ele
 nici privirea ta
 
 obosesc
 
 am intrat în gândurile tale
 ca într-un film interzis 
 admiram roua ochelarilor de soare
 tricoul alb cu două numere mai mare
 mă purtai lipită de piept
 gândeam doar înspre tine
 acum
 gândurile strigă
 un ultim geamăt
 între buze cuvintele se gârbovesc
 
 le fac cadou lunii
 poate îți citește cândva
 doar ea stă echidistantă 
 între mine
 și partea mea de neiubită


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu