. Pe limba acestui timp nădejdea este tot mai mică,
de ea trebuia să ai grijă că de un talisman,
să-i dăruiești conduri aurii...

.

Ma bucur Doamne, pentru ca pot sa spun: multumesc!
Multumesc, pentru ca pot sa spun: ma bucur...

duminică, 12 iulie 2015

rugăciunile neputinţei

 boala este un râu
 pe care se-ntinde neiertarea

 bunica aşa gândeşte în ultimele clipe de lumină
 îi duc în fiecare zi vorbe bune
 nu vreau ca moartea
 să se mute aproape de sânul meu
 tremurul neputinţei trece prin mine
 nu pot urca crengile fără ea
 fără "unde mergi, fătuca mea?"
 nu ştie nimeni cum se păşeşte cu adevărat
 cum se lipeşte sărutul de buze
 ce simte marea când atinge malul
 mă voi prelungi peste strigătul
 acestei iubiri

…respir

 şi dacă se va face frunză
 "unde mergi, fătuca mea?" cu un gest încetinit
 o să-l pun in tivul seri
 alb
 îi rotunjesc colţurile ca iubirile s-o încapă
 cu acelaşi gest blajin
 plămânii să-i umple de căldură
 fără toiagul ei
 
 rugăciunile neputinţiei
 măsoară totul pe piatră

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu