dezbracă-mă
de gânduri
cum toamna dezveleşte
ramul de ani
vestind venirea serii
dezbracă-mă
de oameni
de chipurile lor
văzute doar de tine
mă ajuţi
să bughisesc
frunza care cere ajutor
îmbracă-mă
cu primele cuvinte june
timid le aşez pe frunză
în plutirea-i de vals
le duce-n patru zări
numai
Eu şi Tu
însetaţi
la marginea lumii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu