. Pe limba acestui timp nădejdea este tot mai mică,
de ea trebuia să ai grijă că de un talisman,
să-i dăruiești conduri aurii...

duminică, 12 iulie 2015

nu e nevoie să deschizi umbrela



plouă doar gânduri
nu pot împăna cerul
cu o așchie de lemn
 
gingășia orhideei
pleacă fruntea
peste genunchii uzi
ai frunzei
 
tandru
sărutul
cu o cădere lină
se desprinde din ceață
lasă urme sângerii
 
sub tremurul buzelor
flacăra se stinge
 
cum să fiu frunză fără lumina ei
 
privirea îmi rămâne încremenită ca un cer
în sufletul pietrei
orhideea va învăța
rugina depărtărilor

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu