liniştea e proaspătă
fiorul desăvârşirii inundă camera
desenez conturul feţei
după care
odăile rănite
ridică braţele cu teamă
aşez sub talpă gândul aspru
inspiraţia întinde armonios aripile
frânturi de culori
înalţă viaţa-n pânza albă
orele pier sub lumânarea aprinsă
umbra unui inger
se sprijină pe şevalet
zorii se lasă
imprevizibil
de când eşti aici?
***
publicată în Revista Sfera Online din 18 dec 2010
publicată în Revista Cetatea lui Bucur, nr-22
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu