. Pe limba acestui timp nădejdea este tot mai mică,
de ea trebuia să ai grijă că de un talisman,
să-i dăruiești conduri aurii...

.

Ma bucur Doamne, pentru ca pot sa spun: multumesc!
Multumesc, pentru ca pot sa spun: ma bucur...

duminică, 23 februarie 2014

-strigătură-



Mândră, mândruleasa mea,
 Torsu-ţi-ai tu cânepa?
 Io măi bade mi-o am tors
 Coborând pe seară-n jos,
 Tot cu blidu de fărină
 Şi bucata de slănină,
 Cât îi mândra mea de mare
 Spală cămaşa-n căldare,
 Şi-o usucă pe butuci
 Latră câinii ca la lup.

blid- farfurie
căldare- vas mare, rotund, de obicei de aramă, în care se păstrează sau se fierbe apă
butuci- bucată dintr-un trunchi de copac tăiat și curățat de crengi
 
 (culeasă în 1971 de elevul Mocean Melinte cls VII-a, de la tatăl lui Mocean Maftei în vârstă de 49 de ani, din Sărmăşel Gară)
 

-strigătură-
 
 -dedicată unei femei leneşe-
 
 Muierea lui Grigoraş
 Cu poale din Mediaş,
 S-o gândit pânză să-mi puie
 Da' nimeni să nu o ştie,
 Şi amândoi s-o sfătuit.
 
 -Bărbate sufletul meu
 De-ai ştii tu ce am ghicit eu,
 Noi de când ne-am luat
 Pânză tot am cumpărat
 Să m-apuc eu de lucrat,
 Tu mi-i face de mâncat.
 
 S-au trudit cât s-au trudit
 Şi amândoi au nevedit,
 Printre aţă, printre spată,
 Mere-o rajă deşălată.
 Iar pe sulul dinapoi
 Şaptezeci de lătunoi,
 Iar pe cela dinainte
 Dracu le mai ţine minte.
 
 Dar pânză nu se ţesea
 Şi plângând o blestemă:
 Face-te-ai pulbere, praf
 Să n-am atâta necaz.
 
 Că o mustră mult bărbatu
 Că nu-i bună nici de dracu,
 Măcar el ar putea face
 Că mie să-mi deie pace,
 Că de la părinţi m-am dedat
 Lunea, marţea n-am lucrat,
 Miercurea se cinstesc
 Nici eu nu mă prea silesc,
 Joile toate-s legate
 Nu lucru că-mi fac păcate,
 Vineri, sâmbăta-m am lucrat
 Dar nu mi s-a arătat
 Că mi-a picat boala-n cap,
 Boala-n cap era cam grea
 Că de-apucasem a adormi
 Nu era a mă trezi,
 Duminică-i popa-n slujbă
 Eu n-am să mai ţes în pânză.

 Asta-i mândra cea harnică
 Cu nouă cămăşi în ladă,
 Trei sunt rupte, patru sparte
 Două nu se ţin în spate.

nevedit- a petrece firele de pânză printre iță și spată
spată- piesă la războiul de țesut formată dintr-un sistem de lamele paralele fixate la ambele capete, formând un fel de pieptene montat în vatală, prin care trec firele de urzeală
lătunoi- măsură de greutate
dedat- aclimatizat, acomodat, deprins, familiarizat, obișnuit

 (culeasă în 1971 de elevul Mocean Melinte cls VII-a, de la tatăl lui Mocean Maftei în vârstă de 49 de ani, din Sărmăşel Gară)



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu