bucuria nemărginită a
revenirii
îmblânzește ultimele clipe lui Isaac
ura din suflet de frate dispare
timpul a șters și ultimele urme
binecuvântarea îmbobocește în țara Canaanului
doisprezece băieți și o fată
Iacov îi dărui un veșmânt și iubire lui Iacov
nădejdea și hărnicia îi era cunună
dar ura fraților se întinde iederă
primul vis
în jocul razelor toți frații legau snopi
snopul lui Iosif stă în picioare iar a fraților
aduceau supunere și ascultare
disprețul și mânia le acoperă sufletul
în al doilea vis
soarele luna și unsprezece stele se aruncă
cu fața la pământ înaintea lui
uneltiri...
ură...
la Sihem frații lui pasc oile
ascultător și neprihănit Iosif pornește în
căutarea lor
dar plecaseră mai departe la Dotan
aici bucuria fu mare să-i întâlnescă neștiind
vicleșugul pus la cale
cerul s-a întunecat
este frig...
frig în suflete...
fără straie
singur în groapă se roagă…
să nu fie sângele vărsat în păcat
frații îl vând negustorilor ismaeliți pentru
douăzeci de bani de argint
minciuna
mânia cerului
jelania tatălui
nu înduplecă sufletul lor sărac
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu