anii au trecut peste creștetul
lui Issac
vederea își slăbise lumina până la orbire
nu și credința care-i era cunună
simți venirea ultimelor clipe
așa că nu ezită să-și cheme fiul favorit
-fiule adu-mi rogu-te o mâncare din vânatul
proaspăt
să te pot binecuvânta
Esau se grăbi la vânat cu inima plină de
credință și iubire
Rebeca a auzit totul
vicleșugul a început să urzească în întuneric
- Iacov tatăl tău la chemat pe Esau să-i dea
binecuvântarea
tenebre ale vicleșugului îi cuprinse și lui
ochii
tu trebuie să fii cel binecuvântat
- cum o să facem asta
tata îl recunoaște
învățăturile Rebecai îi fură lui Esau
binecuvântarea
cerul plânge încet
speriat Issac îmbrățișează nemurirea neîmpăcat
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu