. Pe limba acestui timp nădejdea este tot mai mică,
de ea trebuia să ai grijă că de un talisman,
să-i dăruiești conduri aurii...

.

Ma bucur Doamne, pentru ca pot sa spun: multumesc!
Multumesc, pentru ca pot sa spun: ma bucur...

vineri, 10 iulie 2015

nici măcar nu mai știu

câte ofrande aduc mărului
 plantat în partea de răsărit a grădinii
 împreună
 
 mai arunc o privire dincolo de geam
 cu speranța că va rămâne atârnată 
 cu a ta
 împreună
 
 așez pe ram ultima culoare din ochi
 acum
 sunt cenușie
 …dar
 nu eu sunt cenușie
 timpul acesta din ieri
 nerușinat
 mai greu cu o inserare
 încă mă trage de roșul din păr
 tremurul buzelor
 mai știe rugăciunea spusă
 împreună
 
 mărul se usucă
 crengile întind brațele spre nord
 nu mai știu de “împreună”
 doar de ger arșiță și ploi
 ochii i-a pierdut la intrare
 doar auzul mai discerne 
 căderea frunzelor uscate
 de
 înmugurirea bobocilor
 din celălalt anotimp
 
 acum 
 albite
 privirile și culorile
 împodobesc copacul
 doar
 împreună

http://generatiainblugi.blogspot.ro/2012/09/nici-macar-nu-mai-stiu-de-belean-maria.html

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu