. Pe limba acestui timp nădejdea este tot mai mică,
de ea trebuia să ai grijă că de un talisman,
să-i dăruiești conduri aurii...
Pagini
sâmbătă, 11 iulie 2015
Destin
Destinul pe care-l vreau
e lângă pasul tău,
cu mâna întinsă
aştept la colţ de stradă
lumina unei primăveri,
în muguri
fiorul doarme…
Destinul pe care-l am
e sclavul unei frunze efemere,
trăiesc în noapte
mai mult oarbă
adevărul care albeşte
atâtea orizonturi încurcate…
Pe coaste abrupte ţâşneşte râul,
caut fereastra şemineului,
cerşesc o scânteie să aprindă surâsul,
umbra are baston,
cocoaşa e grea...
În prag de noapte
porumbelul iese din palmă
cu ramul de măslin
semn că-ţi cer iertare,
primăvară!
***
publicaăt în Revista Literară Boema- ian 2011(anul III) Nr 1 (23)
publicaăt în Revista Fereastra, nr 57-58 noi-dec 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu