. Pe limba acestui timp nădejdea este tot mai mică,
de ea trebuia să ai grijă că de un talisman,
să-i dăruiești conduri aurii...

.

Ma bucur Doamne, pentru ca pot sa spun: multumesc!
Multumesc, pentru ca pot sa spun: ma bucur...

sâmbătă, 11 iulie 2015

conștientizez călătoria

după cărări rătăcite
 beznă și adâncuri pictate
 căderi povârnișuri sedimente în respirații sacadate
 tăcerea trece mâna sidefie de la răsărit la apus
 -ajunge... sunteți un pumn de ceață
 nu sunteți reali
 vă iert…
 
 din noaptea trecută ridic rochia voalată
 sclipiri azurii dansează încă în striații
 coperta frunzei de stejar a surprins clipa
 îi leg un șnur al împăcării 
 un dar al detașării arenei de iască
 … plec
 
 peste pragul conștientizării am adunat sate orașe
 cât să-mi îmbrace brațul stâng cu piersici
 prin brațul drept las degetele să atingă glasurile frunzelor
 al pietrelor
 într-un înfinit strigăt al iubirii
 adus în arenă în vârful unei lance
 acum
 aici
 arena înfrunzește
 se naște

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu