. Pe limba acestui timp nădejdea este tot mai mică,
de ea trebuia să ai grijă că de un talisman,
să-i dăruiești conduri aurii...

.

Ma bucur Doamne, pentru ca pot sa spun: multumesc!
Multumesc, pentru ca pot sa spun: ma bucur...

sâmbătă, 11 iulie 2015

azi din nu știu ce motiv

nu mă doare clipa aceea singură
poate că este luna plină punte
între gând și călcatul cămășii
poate că acest gând s-a scurs în pământuri neroditoare
nu mai dau curs întrebărilor
cert este că
acum e goală
așa se vede de afară încrengătura de fire sidefii
am ajuns în rând cu alte rânduri
de oameni banali
și-mi spun
…îmi place
o tăcere a trupului
fără mișcările necontrolate ale curiozității
fără nimic
fără

așteptarea a ceva ce-mi doresc cu sufletul
a ceva ce nu știu ce este
doar ca să am golul plin
acest plin mi-a întins oasele
bucăți bucățele în coli
un manuscris care strălucește și noaptea

când acest „îmi place”
se va topi
nu trebuie decât să citesc
atunci îmi întorc fața spre soare
și adun scânteile ștrengare

luna să nu fie geloasă

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu