. Pe limba acestui timp nădejdea este tot mai mică,
de ea trebuia să ai grijă că de un talisman,
să-i dăruiești conduri aurii...

.

Ma bucur Doamne, pentru ca pot sa spun: multumesc!
Multumesc, pentru ca pot sa spun: ma bucur...

sâmbătă, 11 iulie 2015

apele învolburate ale amurgului


 ploile dese din jur
 tânguielile fără sfârșit ale Irinucăi
 și a ta din poeme 
 mă fac să cred
 că anii adună în riduri 
 urâtul nemulțumirilor
 îți place să te zbați în plase himere
 o oarecare să fure mila cerșetorului
 să te lase pe tine
 să-i dezvelești obrazul cald
 
 bătrânelul din leul singuratic
 rage Amazonului
 în zadar...
 fluierul este ornic
 un joc care întoarce melodia către doi
 la bazar urechile stau ciulite
 așteaptă să le pui dimineața la cină
 
 scot poezia din torente
 îi piaptăn iubirile
 multe
 adânci
 o apropii de piept
 în căldura presărată de buze
 doar ea poate zdrobii munții
 căutându-ne
 cum se face că nu o vezi
 pe ce dealuri ți-ai pierdut
 malul de opal al sufletului

aceasta poezie a fost prezentata in data de 11.01.2013 pe reteaua literara

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu