. Pe limba acestui timp nădejdea este tot mai mică,
de ea trebuia să ai grijă că de un talisman,
să-i dăruiești conduri aurii...

.

Ma bucur Doamne, pentru ca pot sa spun: multumesc!
Multumesc, pentru ca pot sa spun: ma bucur...

sâmbătă, 11 iulie 2015

acum înțeleg bătăile dese

nu mai cercetez motivele
 le dau drumul
 în singura clipă rămasă la poartă 
 îmi place emoția aceasta 
 pe prispă este mereu loc de câte zece
 
 împart cu tine fiecare atingere
 din adâncuri
 buchetul colorat desface mierea nimb
 grânele cresc
 nu știu care dintre noi le-a semănat dar
 se vor coace doar în această clipă
 dacă te vei auri 
 îmi vei spune da
 
 mai știi treapta care urcă
 are gustul bomboanei-mentol
 tu știi
 mereu ai știut
 prispa era plină de ambalaje
 cuminți de parcă le era frică de tălpi
 fără ele tabloul cu grâne intră pe teritoriul secetei
 
 - maia
 este ora șapte
 nu-mi găsesc cămașa
 …îhî 
 aici sunt restul clipelor
 dirijor al gândului
 bătăilor inimii
 aici
 grânele se coc
 
 clipă singuratică
 poți lua loc lângă celălalte
 te primesc
 în pridvorul cald al prispei

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu