. Pe limba acestui timp nădejdea este tot mai mică,
de ea trebuia să ai grijă că de un talisman,
să-i dăruiești conduri aurii...

.

Ma bucur Doamne, pentru ca pot sa spun: multumesc!
Multumesc, pentru ca pot sa spun: ma bucur...

duminică, 9 martie 2014

crezi că nu știu



că acest zbor este amăgire
 știu
 dar nu-i pot rezista
 este prima dată când ploaia vine îmbrăcată-n alb
 până și gândurile-i sunt albe
 privește clipa ce frumos întinerește sub fiecare atingere
 când prinzi și tu de ea
 una din jumătăți va rămâne să scoată apa din dogoarea nisipului
 următoarea este departe
 dacă există
 
 sunt o Fata Morgana din stânca nădejdii
 îți pieptăn câlții ninși
    trupul muribund
 
 tu știi asta
 știi să tragi de munte să faci loc clipei să dea buzna
 poporul tău să fie sceptru la poarta degetelor
 să împarți bilete
 alb pentru aură
 nimb
 albastru pentru pasul din față
 sub tălpi muguri
 
 totul și nimicul
 tremurul
 prind viață
 urcă
 urcă
 nu mai sunt trepte
 pământul e grăunte
 mareea crește sub pleoape un altfel de râu
 … iubite
 nu fi trist
 imensitatea dorului
 carnea lui vie
 nu știe să facă diferența
 între cădere 
 sau zbor


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu